Blog @ Daniel Stoenciu

coltul meu pe internet..

Ce spune scrisul despre tine

Posted by Danny pe 16-iunie-2008

De foarte multe ori ai auzit fie: “Ai un scris de om hotarat”, fie: “ai un scris nervos” etc. Aceste aprecieri se refera la forma pe care o prezinta desenul literelor, la a scrie apasat sau mai putin apasat, la a “decora” literele cu tot felul de liniute si bucle, la a scrie mare sau mic, dar si la alte diferite caracteristici.

Scrisul in sine sugereaza ceea ce poate face fiecare individ cu potentialul sau genetic si dobandit, cum este din punct de vedere structural si caracterial-atitudinal sau cum a devenit in timp, sub influenta educatiei si/sau autoeducatiei.

Actul scrierii reprezinta un act complex, in care sunt antrenati muschi, nervi, o activitate complexa de coordonare, precum si multiple fenomene de feed-back. Prin scris se “proiecteaza”, la prima vedere, cel putin trei dimensiuni controlabile psihic, cum ar fi:

* gradul de dezvoltare al deprinderii de a scrie – deprindere ce reprezinta o dovada a gradului de instruire si cultura;
* expresia temperamentului fiecaruia, determinata de tipul de activitate nervoasa superioara, evidentita in ritm, amplitudine si forta scrierii;
* stilul personal de mobilizare la scris, prin forma scrisului, care poate fi ordonata sau dezordonata, ingrijita sau neingrijita si studiata sau neglijenta.

O dimensiune distincta se refera la caracteristicile gramaticale, de ortografie si frazare, scrisul punand in evidenta aspecte ale nivelului cultural specific persoanei si unele caracteristici intelectuale.

Astfel, se poate spune ca scrisul poate pune in evidenta o serie de caracteristici psiho-individuale, ceea ce a determinat aparitia grafologiei (studiul scrisului) ca stiinta, unul din intemeietorii ei fiind considerat si Aristotel.

Aspectele cele mai importante ale scrisului, semnificative, prin intermediul carora se poate defini un anumit fel de a fi al unei persoane sunt:

1. Forma scrisului

Din punct de vedere psihologic, forma scrisului “proiecteaza” caracteristici ale deprinderilor, memoriei, dar si aspiratii, ideal, gust, originalitate (scrisul ascutit, cu rotunjimi, cu suplimente ornamentale, cu simplificari etc.).

De exemplu, scrisul clar, fara complicatii si inflorituri, care se mentine in cadrul regulilor caligrafice, pune in evidenta un caracter mai putin original, conformist, liniste interioara, sinceritate, simplitate si claritate in gandirea persoanei. Dimpotriva, daca este complicat, cu trasaturi in plus si cu inflorituri, dificil de descifrat, reprezinta cochetarie, lipsa de franchete si spontaneitate, agitatie interioara fara motiv (anxietate), precipitare si confuzie.

2. Dimensiunea scrisului

Dezvaluie aspecte ale afirmarii de sine. Aceasta este concretizat mai ales in amplitudinea scrisului care dimensionzaza individualitatea. Dimensiunea pune in evidenta si expansivitatea persoanei.

Scrisul mare, supradimensionat (in jurul a 2 cm), daca nu este scrisul unei persoane cu deficit vizual, reprezinta vitalitate, orgoliu, spirit euforic si entuziasm. Scrisul ce se subdimensioneaza treptat, ramanand ferm, pune in evidenta finete de spirit, simt critic si introspectie.

3. Continuitatea

Se refera la legaturile si spatiile din cadrul scrisului si evidentiaza coeziunea in actiuni, deprinderi, sentimente, mod de a reactiona etc. Continuitatea se exprima si ca ordine si dezvoltare a calitatii de adaptare, simt de organizare, simt metodic si logica. Caracteristicile implicate in continuitate pun in evidenta si caracteristici ale activitatii nervoase superioare (aspecte ale excitabilitatii si ale inhibitiei sistemului nervos superior).

De exemplu, scrisul egal, normal, indica sanatate, echilibru, activitate cu o doza de rutina. Scrisul cu litere marcate cu spatii intre ele in corpul cuvintelor exprima satisfactie, placere de a trai, gust pentru confort, insa marcheaza disfunctionalitati de diferite feluri in contactele sociale (conflicte mocnite, inhibitii sociale, disconfort social).
4. Directia si inclinatia scrisului

Ofera indicii cu privirea la starea de spirit, fluctuatiile dispozitiilor, stilul de antrenare in activitate, aspecte ale afectivitatii si ale fluctuatiilor ei, caracteristicile structurale ale aspiratiilor.

Inclinatia spre dreapta a scrisului reprezinta o placere pentru anturaj, pentru sentimentalism. Scrisul orientat spre stanga pune in evidenta efortul asupra propriei persoane de a se autocenzura, dar si dificultati de adaptare, conflicte afective recente si/sau mai vechi. Daca scrisul este foarte inclinat, reprezinta predispozitie la pasiuni de orice fel.

5. Viteza (ritmul)

Este o caracteristica importanta a scrisului si pune in evidenta rapiditatea reactiilor interioare si exterioare, cadenta si ritmul acestora. Cele din urma constituie indicatori importanti pentru determinarea vitalitatii, a vigorii si exprima caracteristici temperamentale.

Viteza mare indica vitalitate, activitate, zel, mobilitate, uneori excitatie fizica si psihica. Scrierea lenta (daca nu este din cauza lipsei instructiei) denota oboseala, depresie, ganduri negre si predispozitie spre lipsa de dinamism.

6. Presiunea (apasarea scrisului)

Exprima intensitatea de exprimare a individualitatii, originalitatea, vitalitatea. Impreuna cu ritmul, reflecta aspecte semnificative ale laturii reactiv-dinamice (de temperament) a persoanei.

Scrierea neapasata, fara presiune, cu putine fluctuatii reprezinta lipsa de vointa, inactivitate. Apasarile puternice, care se vad si pe cealalta parte a hartiei, exprima forta, vitalitate, energie, nevoie de a combate, spirit opozabil, forta de caracter. Inegalitatea presiunii confirma alternanta dintre elan si inhibitie, schimbari de dispozitie, mai putina siguranta de sine, in timp ce aptitudinle cer afirmarea cu forta; un amor propriu usor exacerbat, de unde o atitudine usor manierata, usor artificiala.

7. Alte caracteristici

Linia armonioasa a scrisului denota onestitate, scrupule, simtul responsabilitatii, idealism si incredere in sine.

De mentionat este faptul ca parametrii de mai sus evidentiaza aspecte diferentiate atunci cand sunt in exces sau in deficit. Ei pot marca in anumite cazuri, de asemenea, stari maladive, carentiale sau psihopatologice.

Exista inca limite ale cunoasterii prin scris. Nu se poate determina de pilda sexul, varsta. Oricum, se considera ca exista trei varste de scris: una fiziologica, una de maturitate a scriptorului si una de maturitate a deprinderii de a scrie.

Sper ca ti-am starnit interesul pentru caracteristicile proiectiei personalitatii prin scris si ti-am trasat cateva linii care sa te indrume in acest sens. Astfel vei putea sa-ti caracterizezi dupa scris persoanele apropiate, de acasa, de la serviciu si, nu in ultimul rand, propria personalitate.

de Carmen Ionescu, psiholog principal, Eva.ro

Lasă un răspuns

Completeaza detaliile de mai jos sau apasa click pe una din imagini pentru a te loga:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s

 
Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

%d bloggers like this: